Este si locul de debut a digestiei alimentelor prin impregnare cu acidul gastric propriu si cu pepsina. In final, continutul alimentar al stomacului este propulsat intermitent in prima portiune a intestinului subtire, unde se definitiveaza digestia si ulterior se realizeaza fenomenul complex al absorbtiei principiilor alimentare. Stomacul si prima portiune a intestinului subtire sunt captusite cu un strat de mucoasa rezistenta la actiunea coroziva a acidului gastric. Afectarea acestei mucoase, fie prin cresterea semnificativa a cantitatii de acid gastric insuficient neutralizata de catre mecanismele de aparare antiacida, fie prin reducerea primara a eficientei acestora, vor crea un dezechilibru avand ca rezultanta ulcerul peptic sau maladia ulceroasa gastro-duodenala. Elementele clinice caracteristice pentru ulcerul gastro-duodenal sunt: Durerea, mai ales sub forma de arsura resimtita la nivelul epigastrului, in zona abdominala superioara din 1/3 mijlocie, situata sub nivelul convergentei dintre rebordul costal si extremitatea inferioara a sternului (apendicele xifoid); Infectia cronica cu Helicobacter pylori este cea mai frecventa cauza de ulcer peptic; Utilizarea frecventa sau de lunga durata a medicatiei antiinflamatoare nesteroidiene (tip aspirina, indometacin, paduden, etc.) este a doua cauza ca frecventa, a ulcerului peptic; Ulcerele sunt de obicei tratate cu succes folosind antibiotice si blocante sau neutralizante ale secretiei acide gastrice. Prin infectarea mucoasei gastrice cu bacteria denumita Helicobacter pylori, aceasta poate determina aparitia ulcerului la nivelul stomacului si/sau a duodenului. Ulcerul se manifesta clinic mai ales prin durere la nivelul epigastrului dar si prin complicatiile evolutive redutabile care sunt: hemoragia digestiva superioara, perforatia digestiva sau stenoza digestiva superioara. In situatii de evolutie severa, neglijata sau necontrolata, prognosticul complicatiilor ulcerului gastro-duodenal poate fi fatal.