Mecanismul clasic presupune intai sensibilizare la un anumit alergen, pentru ca la expunerea ulteriora sa se declanseze reactia printr-un mecanism imunologic. Termenul de „anafilaxie” a fost folosit pentru prima data in 1902 de catre Portier si Richet cand administrarea celei de a doua doze de vaccin cu toxina de anemona de mare unui caine a determinat decesul acestuia. Deriva din cuvintele grecesti „ana” care inseamna „impotriva” si „phylaxis” care inseamna „aparare, protectie”. Organele si sistemele cel mai frecvent afectate sunt tesutul cutanat (pielea), aparatul respirator, cardiovascular sau gastrointestinal. Anafilaxia este o urgenta medicala care necesita recunoasterea si interventia imediata. Abordarea pacientului cu anafilaxie depinde de severitatea reactiei initiale si de raspunsul la tratament.