De regulă, aceste manifestări includ incapacitatea de a reacţiona, atât prin mişcare, cât şi verbal, agitaţie, confuzie şi stare de nelinişte, simptome care pot dura de la câteva ore până la câteva zile. Până nu demult, aceste simptome erau definitorii pentru schizofrenie, dar specialiştii au descoperit că şi alte boli mintale sau factori pot duce la apariţia acestora. Potrivit statisticilor, una din zece persoane care se confruntă cu o tulburare mintală prezintă catatonie la un moment dat. În lipsa unui tratament adecvat, acest sindrom psihomotor poate duce la situaţii periculoase, care pot pune în pericol atât viaţa bolnavului, cât şi pe a celor din jur. Există 3 tipuri de catatonie: Stupoare catatonică – este definită printr-o stare de apatie, lipsă de mişcare şi de reacţionare la stimulii externi, persoane neavând contact vizual cu cei din jur, neputând să vorbească, fiind descrisă ca „pierdută în spaţiu” de ceilalţi. Este cea mai frecventă formă de catatonie. Excitarea catatonică – este exact opusul stuporii catatonice, manifestându-se prin agitaţie excesivă, hiperactivitate, agresivitate şi chiar violenţă faţă de ei înşişi şi faţă de oamenii din jurul lor. Catatonia „letală” – este cea mai severă formă a catatoniei şi se manifestă prin delir, febră crescută, ritm cardiac accelerat şi hipertensiune arterială.